[3]...Fibre naturale, artificiale si sintetice

FIBRE NATURALE, ARTIFICIALE SI SINTETICE


FIBRE NATURALE-Fibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei plante care face parte din familia malvaceelor.Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete si rezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimice specifice. Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna,ceea ce face sa fie igienice,placute la purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sintetice reprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut.

 FIBRELE ARTIFICIALE -Procedeul de fabricatie cuprinde: omogenizarea, conditionarea si alcalinizarea celulozei, desfibrarea, prematurarea si xantogenarea alcalicelulozei, dizolvarea xantogenatului, maturarea, filtrare si dezaerarea vascozei, filarea si finisarea.Fibra vascoza are luciu argintiu.Ea confera volum mai mare si rezistenta mai buna. Fibrele incretite sunt folosite la confectionarea carpetelor.

FIBRELE SINTETICE-Fibrele poliamidice sunt constituite din macromolecule filiforme (fara catene laterale) in care grupurile amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni cu catene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor proteinelor.Din fibrele poliamidice cele mai folosite mentionam: Nylon 6,6 si Nylon 6 (Relon, Perlon L, Capron). Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea: articolelor turnate, a textilelor, a suturilor medicale,franghii, parasute, ace de cusut, imbracaminte si bunuri de consum. Fibrele de nylon sunt rezistente si mult mai elastice decat matasea si relativ insensibile la umezeala si mucegai. Se spala foarte usor in apa rece, nu se contracta, nu se impasleste. Calcatul este facultativ. Majoritatea petelor se pot indeparta cu apa si sapun.

[2]...Medicamentele

        Un medicament este o substanta sau un compus administrat omului ca tratament impotriva unei boli, pentru a preveni o imbolnavire sau pentru a stabili un diagnostic.
        Chimistul si medicul elvetian Paracelsus(1493-1514), in secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul dupa care fiecarei boli ii corespunde un medicament specific. Trebuie deci cautat medicamentul in functie de maladia pe care dorim sa o tratam. Astazi, cercetarea in domeniul medicamentelor revine, inainte de toate, chimistilor.         
    Crearea unui medicament
         Intre momentul in care un medicament este creat in laborator si cel in care este introdus in farmacii, pot trece foarte multi ani. Dupa ce sunt stabilite caracteristicile fizice si chimice ale noii molecule, incep testarile. Daca medicamentul este, de exemplu, menit sa actioneze asupra ficatului, el este introdus intr-o cultura de celule ale ficatului. Apoi este introdus intr-un ficat de origine animala. Daca rezultatele sunt incurajatoare, incep testarile pe animale.

      Conceptul de chiralitate are multe implicatii în viata noastrã. Multe din obiectele pe care le folosim sunt chirale. De exemplu, cãrtile (pe care le citim de la stânga la dreapta si de sus în jos), automobilul (cu volanul pe stânga si numai la enantiomerul sãu britanic în dreapta), foarfecele (cu versiuni enantiomerice pentru stângaci), corpul omenesc (cu inima în stânga si ficatul în dreapta), etc.
Cei care au încercat sa puna mâna dreaptã într-o mãnusã stângã si-au dat seama de diferenta dintre mâini. Coada porcilor poate fi rãsucitã în sens orar sau în sens trigonometric.
Lumea vie este chiralã.
Ceea ce este valabil la nivel macroscopic se întâlneste si la nivel microscopic. Foarte multe molecule izolate din plante sau animale sunt chirale. Cei 20 de aminoacizi rezultati la hidroliza proteinelor, cu exceptia glicocolului, sunt chirali.
În naturã moleculele se gãsesc fie sub forma unui singur enantiomer, ca cele de proteine, hidrati de carbon si ADN, fie sub forma a doi enatiomeri, ca mentolul, limonenul, carvona, etc. Interactia cu organismul uman a enantiomerilor este diferitã. De exemplu, (-) carvona are miros de mentã (si se gãseste în mentã), iar (+) carvona are miros de chimen (si se extrage din semintele de chimen).

          
Bibliografie:  -http://www.tsocm.pub.ro/revistachimia/Chimia_&_Viata/02_Medicamente%20chirale/medicamente_chirale.htm

                       -http://www.referatele.com/referate/chimie/online2/Chimia-Medicamentelor---medicamente-sintetice-referatele-com.php

[1]...Esente, arome si parfumuri.

Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip: Alcool ,Aldehida ,Cetona ,Eter ,Ester ,Heteroatomi (N si O).Esentele sunt substante lichide, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (hidrocarburi, eteri si alcooli).Se extrag prin antrenarea cu vapori, macerarea la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor.



La început, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Astăzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente şi tonuri necunoscute înainte de descoperirea aromelor chimice.
Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90˚.Ele  sunt utilizate in cele mai diferite domernii: Cosmetica ,Industria sapunurilor ,Parfumarea incaperilor ,Industria alimentara.Parfumul reprezintă cea mai concentrată formă (şi, evident, cea mai scumpă). Conţine 20-50% ulei. Parfumul dă cea mai rezistentă aromă în timp şi poate conţine sute de ingrediente.



Aromele sunt moleculele care determina senzatia de gust.Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator).GUSTUL DULCE-Este dat de molecule care au grupari hidroxil in gruparea lor – OH (acool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza.Zaharoza si aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate. GUSTUL ACRU-Este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H3O+, proveniti din ionizarea acizilor.GUSTUL IUTE SI AROMAT-E specific pentru condimente si apare in urma excitarii stimulilor dureri.Gustul piperat este determinat de interactia unui alcaloid numit piperida cu reptorii dureri.Gustul iute se explica prin existenta in compozitia ardeilor iuti a capsaicinei.



  


Bibiografie: http://www.didactic.ro/materiale-didactice/24557_esen-si-355-e-arome-parfumuri