[6]...Vitamine

       Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic.
        Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista poate continua.

     Înţelegerea biochimiei alimentare a revoluţionat nutriţia, oferind remedii pentru deficienţele cauzate de dietă şi malnutriţia cauzată de lipsa de vitamine. Chimia a înregistrat mari progrese în acest domeniu, aşa cum a arătat examinarea şi înţelegerea primei vitamine.
    În 1913, prima vitamina descoperită în unt şi în gălbenuşul de ou a fost vitamina A (beta-carotenul), un nutrient esenţial pentru vedere şi protejarea ţesuturilor. Structura sa chimică a fost determinată în 1931 şi a fost sintetizată pentru prima dată în anul 1947.


     Vitamina A poate fi identificata sub forma uleioasa cu acid tricloracetic, cand da o coloratie galbena care vireaza spre albastru.
Substante necesare: solutie uleioasa de vitamina A, 0. 1mg%; solutie cloroformica de acid tricloracetic 30%.
Experienta. Se iau intr-o eprubeta 0. 5ml solutie de vitamina A si 1ml solutie acid tricloracetic. Aparitia unei coloratii galbene care vireaza spre albastru indica prezenta vitaminei A.



Bibliografie:http://www.calificativ.ro/referate/referat-Vitaminele-rid5132.html

                 http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527

                 http://www.chemgeneration.com/ro/milestones/vitamine-şi-minerale.html

                 

[5]...Coloranti

             Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hârtie, etc.), rezista in timp la lumina, spălare, frecare. Culoarea substanţelor se datorează prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaţii ale luminii, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi de absorbţie in spectrul vizibil.
Poziţia benzilor de absorbţie ale fiecărui cromofor este influenţata de existenta in molecula a altor cromofori, nuanţa culorii unei substanţe colorate depinzând de întreaga structura chimica a substanţei.
   Cele mai importante grupe cromofore sunt:
   a) grupa nitrozo -N=O
   b)grupa nitro -NO2
   c)grupa azo -N=N-
   d)grupa cetonica -C=O
   e)dubla legătura >C=C<
                  Substanţele care conţin in molecula lor unul sau mai mulţi
cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanţa sa devină si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lângă cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.
    Principalele grupe auxocrome sunt:
    a)grupa amino -NH2
    b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaţii ei alchilati)
                Grupele auxocrome, pe lângă faptul ca imprima substanţei proprietatea de a colora, produc o închidere si o intensificare a culorii.

Bibliografie:http://referate.unica.ro/referat-Coloranti-13264.html

[4]...Droguri

     Drogul reprezinta materie prima de origine vegetala , animala sau minerala , care serveste la prepararea anumitor medicamente.
     In Medicina :Drogare reprezinta administrarea exagerata de medicamente unui bolnav.Drogarea duce la obisnuinta , la necesitatea maririi continua a dozei , fapt care repercusiuni negative asupra organismului(ex:morfinism)

      Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara.
                        
                     Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.
Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%.
Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand pana la 28%.
Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%.
THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ‚bine’ (experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor). Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti „bine” si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).
THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.


Bibiografie:http://x-referat.ro/biologie/referat-droguri.html

                    http://www.scritube.com/sociologie/Droguri-Tipuri-si-Efectele-lor1223257.php

                    http://referate.unica.ro/referat-Drogurile-13479.html

                    

[3]...Fibre naturale, artificiale si sintetice

FIBRE NATURALE, ARTIFICIALE SI SINTETICE


FIBRE NATURALE-Fibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei plante care face parte din familia malvaceelor.Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete si rezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimice specifice. Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna,ceea ce face sa fie igienice,placute la purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sintetice reprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut.

 FIBRELE ARTIFICIALE -Procedeul de fabricatie cuprinde: omogenizarea, conditionarea si alcalinizarea celulozei, desfibrarea, prematurarea si xantogenarea alcalicelulozei, dizolvarea xantogenatului, maturarea, filtrare si dezaerarea vascozei, filarea si finisarea.Fibra vascoza are luciu argintiu.Ea confera volum mai mare si rezistenta mai buna. Fibrele incretite sunt folosite la confectionarea carpetelor.

FIBRELE SINTETICE-Fibrele poliamidice sunt constituite din macromolecule filiforme (fara catene laterale) in care grupurile amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni cu catene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor proteinelor.Din fibrele poliamidice cele mai folosite mentionam: Nylon 6,6 si Nylon 6 (Relon, Perlon L, Capron). Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea: articolelor turnate, a textilelor, a suturilor medicale,franghii, parasute, ace de cusut, imbracaminte si bunuri de consum. Fibrele de nylon sunt rezistente si mult mai elastice decat matasea si relativ insensibile la umezeala si mucegai. Se spala foarte usor in apa rece, nu se contracta, nu se impasleste. Calcatul este facultativ. Majoritatea petelor se pot indeparta cu apa si sapun.

[2]...Medicamentele

        Un medicament este o substanta sau un compus administrat omului ca tratament impotriva unei boli, pentru a preveni o imbolnavire sau pentru a stabili un diagnostic.
        Chimistul si medicul elvetian Paracelsus(1493-1514), in secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul dupa care fiecarei boli ii corespunde un medicament specific. Trebuie deci cautat medicamentul in functie de maladia pe care dorim sa o tratam. Astazi, cercetarea in domeniul medicamentelor revine, inainte de toate, chimistilor.         
    Crearea unui medicament
         Intre momentul in care un medicament este creat in laborator si cel in care este introdus in farmacii, pot trece foarte multi ani. Dupa ce sunt stabilite caracteristicile fizice si chimice ale noii molecule, incep testarile. Daca medicamentul este, de exemplu, menit sa actioneze asupra ficatului, el este introdus intr-o cultura de celule ale ficatului. Apoi este introdus intr-un ficat de origine animala. Daca rezultatele sunt incurajatoare, incep testarile pe animale.

      Conceptul de chiralitate are multe implicatii în viata noastrã. Multe din obiectele pe care le folosim sunt chirale. De exemplu, cãrtile (pe care le citim de la stânga la dreapta si de sus în jos), automobilul (cu volanul pe stânga si numai la enantiomerul sãu britanic în dreapta), foarfecele (cu versiuni enantiomerice pentru stângaci), corpul omenesc (cu inima în stânga si ficatul în dreapta), etc.
Cei care au încercat sa puna mâna dreaptã într-o mãnusã stângã si-au dat seama de diferenta dintre mâini. Coada porcilor poate fi rãsucitã în sens orar sau în sens trigonometric.
Lumea vie este chiralã.
Ceea ce este valabil la nivel macroscopic se întâlneste si la nivel microscopic. Foarte multe molecule izolate din plante sau animale sunt chirale. Cei 20 de aminoacizi rezultati la hidroliza proteinelor, cu exceptia glicocolului, sunt chirali.
În naturã moleculele se gãsesc fie sub forma unui singur enantiomer, ca cele de proteine, hidrati de carbon si ADN, fie sub forma a doi enatiomeri, ca mentolul, limonenul, carvona, etc. Interactia cu organismul uman a enantiomerilor este diferitã. De exemplu, (-) carvona are miros de mentã (si se gãseste în mentã), iar (+) carvona are miros de chimen (si se extrage din semintele de chimen).

          
Bibliografie:  -http://www.tsocm.pub.ro/revistachimia/Chimia_&_Viata/02_Medicamente%20chirale/medicamente_chirale.htm

                       -http://www.referatele.com/referate/chimie/online2/Chimia-Medicamentelor---medicamente-sintetice-referatele-com.php

[1]...Esente, arome si parfumuri.

Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip: Alcool ,Aldehida ,Cetona ,Eter ,Ester ,Heteroatomi (N si O).Esentele sunt substante lichide, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (hidrocarburi, eteri si alcooli).Se extrag prin antrenarea cu vapori, macerarea la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor.



La început, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Astăzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente şi tonuri necunoscute înainte de descoperirea aromelor chimice.
Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90˚.Ele  sunt utilizate in cele mai diferite domernii: Cosmetica ,Industria sapunurilor ,Parfumarea incaperilor ,Industria alimentara.Parfumul reprezintă cea mai concentrată formă (şi, evident, cea mai scumpă). Conţine 20-50% ulei. Parfumul dă cea mai rezistentă aromă în timp şi poate conţine sute de ingrediente.



Aromele sunt moleculele care determina senzatia de gust.Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator).GUSTUL DULCE-Este dat de molecule care au grupari hidroxil in gruparea lor – OH (acool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza.Zaharoza si aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate. GUSTUL ACRU-Este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H3O+, proveniti din ionizarea acizilor.GUSTUL IUTE SI AROMAT-E specific pentru condimente si apare in urma excitarii stimulilor dureri.Gustul piperat este determinat de interactia unui alcaloid numit piperida cu reptorii dureri.Gustul iute se explica prin existenta in compozitia ardeilor iuti a capsaicinei.



  


Bibiografie: http://www.didactic.ro/materiale-didactice/24557_esen-si-355-e-arome-parfumuri